Vineri, 11 aprilie, la Bucureşti, PD-L-iştii şi-au lansat “oficial şi naţional” toţi candidaţii. Dacă nu am fi fost craioveni şi am fi nimerit în timp ce vorbea primarul Solomon, am fi crezut despre Craiova, că este cel puţin la nivelul de prosperitate al Strasburgului.
Ajuns în capitala României, Antonie Solomon s-a simţit în siguranţă, departe de problemele ce i le ridica administrarea unei metropole. Probabil sub efectul melodiilor interpretate de Nineta Popa, edilul a prins curaj şi a început să toarne laude de sine, în faţa şefilor săi. „Am dat o lovitură de stat în Cetatea Băniei…Am decapitat sărăcia, mizeria, inepţia, lipsa locurilor de muncă, birocraţia din administraţie.” a debitat Aurică.
În numele craiovenilor ţinem să-i aducem la cunoştinţă primarului, că acest oraş se întinde şi dincolo de centrul pavat cu granit. Asta doar ca să-l ajutăm să îşi creeze o idee adevarată despre Craiova şi problemele ei, ce sunt departe de a fi rezolvate.
Saracia si mizeria au supravietuit, traiesc, nu li s-a intamplat nimic, stati linistiti
Stati linistiti, saracia si mizeria nu au fost decapitate
Acum ceva timp, Antonie Solomon declara că orice oraş are periferie şi că aspectul acesteia va lăsa mereu de dorit. Soluţia găsită de primar, pentru felul în care arată periferiile, este să le ignore. Acesta este singurul mod în care se poate explica faptul că, în viziunea edilului, sărăcia şi mizeria sunt probleme rezolvate. Altfel, maldărele de gunoaie, câinii vagabonzi, oamenii fără locuinţe, toate acestea i-ar fi sărit în ochi şi nu s-ar fi putut declara mulţumit de realizările lui. Şi dacă nu ne crede, îi recomandăm pagina 11 a ziarului nostru, cu topurile gunoaielor şi a gropilor din Craiova, votate de locuitori. Totuşi, primarul nu ar trebui să uite că votul celor care nu au canalizare, sau al celor care îşi cresc copii între gunoaie, este la fel de important ca şi votul celui care admiră fântâna muzicală, de la volanul Jeep-ului. Chiar depăşind zona periferiilor neglijate de primar, nu trebuie/trebuiesc uitate listele lungi ale celor care asteaptă o locuinţă socială. Fie că e vorba de bătrâni nevoiaşi, de tineri aflaţi la început de drum, sau ghinioniştii care locuiau într-o casă retrocedată unui “băiat deştept”, toţi aceştia trebuie să mai aştepte. Să aştepte până când se va schimba primarul, pentru că în timpul mandatului lui Antonie Solomon, nu s-a dat în folosinţă nici măcar o garsonieră socială..
Ineptia
În niciun caz, mandatul primarului Solomon nu este unul lipsit de absurdităţi. Aici putem vorbi de “macro-inepţie”, cum ar fi construcţia unor fântâni arteziene în valoare de 300 de miliarde de lei, în timp ce cartiere întregi nu au canalizare sau utilităţi. Sau putem face referire la micile inepţii. Străzi asfaltate şi sparte la câteva săptămâni, ori cazul cartierului Catargiu, unde după ce săpăturile făcute de Primărie s-au terminat, nimeni nu s-a gândit că ar fi bine să pună înapoi şi piatra cubică, gropile fiind astupate cu pământ. Ori cazul statuii lui Mihai Viteazul, mutată dintr-un cadru arhitectural deosebit, “pe mărci de chiloţi turceşti” , cum spunea Ion Groza, candidatul PNL-ului. Găsim şi lucruri amuzante printre realizările inepte ale administraţiei. Palmierii tropicali din Centru Civic, au fost plantaţi laolaltă cu brazii coborâţi de pe culmile munţilor, creeând un cadru ridicol, precum firea primarului.
Lipsa locurilor de munca
Şi dacă am ajuns la lipsa locurilor de muncă, putem sesiza neruşinarea, cu care, în plină campanie electorală, politicienii locali îşi asumă meritele pentru reuşite ce nu au nicio treabă cu ei. Scăderea până la dispariţie a şomajului, este un fenomen la nivel naţional. Indiferent de ce ne spune un primar sau altul, această realizare se datorează în special guvernului şi mai mult, dezvoltării naturale şi fireşti a României, în contextul european. Dacă am vorbi despre aportul adus de primar în diminuarea listelor de la Forţele de Muncă, i-am putea recunoaşte meritele în privinţa posturilor creeate în Primărie. Birouri, Departamente, Direcţii, toate noi înfiinţate în Primărie, în mandatul lui Solomon şi care, majoritatea, nu îşi găsesc justificarea şi nici măcar utilitatea. Asta, în timp ce, în aceeaşi instituţie, există si alte sectoare care, într-adevăr muncesc pe rupte şi care duc lipsă de personal.
Birocratia
Dacă primarul vrea să discutăm despre birocraţie, atunci îi vom face o favoare şi vom recunoaşte o oarecare diminuare a acesteia. Dar de aici şi până a spune că birocraţia a fost stârpită, este cale lungă. Sunt încă cetăţeni, care pentru un racord la reţeaua de canalizare ce trece la doar câţiva metri de gardul lor, asteaptă circa un an şi jumătate. Şi asta din cauză că, oricărui locuitor de rând i se cere un dosar, al cărui conţinut ambiguu, este dezvăluit pe bucăţi, de către funcţionarii Primăriei. În general, chiar în ograda edilului se găsesc funcţionarii aroganţi şi cu mentalităţi comuniste. Acestora li se pare normal să întindă termenele de rezolvare a unei probleme până la limita maximă admisă de lege. Şi asta nu poate fi un lucru de mândrie, pentru un oraş în care au fost eradicate toate relele.
Vorbind despre închipuitele lui merite, în calitatea de şef al Craiovei, Antonie Solomon spunea: “. Pentru aceste fapte mă las judecat la 1 iunie, iar pedeapsa va fi muncă grea în fotoliul de primar“. Cu adevărat amuzant jocul de cuvinte folosit de edilul-şef. Asta cu atât mai mult cu cât se zvoneşte că, dosare grele cu numele Antonie Solomon, stau pe masa DNA-ului. Chiar dacă, “gura păcătosului, adevăr grăieşte”, sperăm ca situaţia să nu denatureze şi să nu avem un primar judecat. Eu unul, nu îi doresc să fie condamnat, nici la ani de închisoare, dar nici să stea în fotoliul de Primar.
